1 februarie 2018

Greseala, sau ceea ce crede fiecare din noi ca este greseala, este doar un instrument de masura. Ceea ce pentru mine inseamna gresit, pentru tine poate fi un adevar absolut.

Ne supunem de bunavoie unui sistem de validare, al societatii sau propriu, care in functie de credinta personala capata amploare sau nu, Si tot in acest sistem de gandire este introdus si sistemul de pedeapsa. Asa suntem obisnuiti sa gandim.
Pe de o parte este o binecuvantare pentru societate, caci intr-un sistem in care individul nu stie masura lucrurilor, haosul care s-ar crea din lipsa corectiilor legislative ar fi imens. Pe de alta parte, cand intram putin in planul subtil al existentei lucrurile stau altfel. Nu in sensul ca nu exista legi cu aplicabilitate imediata sau pe termen mai lung, ci doar in acel sens in care tipul nostru de gandire ne limiteaza si prin asta ne face sa incalcam si mai multe legi .


A gresi este normal. Toti gresim in fiecare secunda, intr-un fel sau altul, cu voie sau fara de voie, cu vorba, fapta, cuvantul sau gandul. Sunt greseli mai mari, sau mai mici, pentru fiecare ale lui.

Uneori insa, reusim sa ducem aceste greseli la nivelul in care ne provocam singuri, si bineainteles cu putin de ajutor de la cei din jur, rani imense pe care timpul nu le vindeca, ci le ascunde doar.

Este foarte adevarat ca facem uneori lucruri pe care nu ar trebui sa le facem, dar daca universul te lasa inca sa respiri pe aceasta planeta, este doar pentru ca iti ofera o alta sansa de a intelege, de a repara, de a vindeca si de a ierta. Intr-un final de a echilibra totul. Iar acelste greseli nu sunt decat un mod de a intelege mersul lucrurilor.


Extrage-te din frica faptelor trecute si priveste cu incredere in sus si in jos, la stanga si la dreapta. Totul este relativ.


Iubirea este cheia, calea si desavarsirea
De la mine pentru tine cu infinita