Suntem aici si acum pentru a invata sa mergem mai departe, mai adanc in interiorul nostru.
Pentru a ne descoperi, sau redescoperi, ce insusiri avem, ce putem face si cat de departe putem ajunge, este nevoie de credinta in fortele proprii, de abilitatea de a controla ceea ce pare a fi dar nu este, si de tenacitatea de a vrea sa cunosti cu toata fiinta ta.
Si pentru ca suntem inca aici inseamna ca suntem inca intr-o calatorie de studiu si experimentare, e bine sa imvatam sa lasam sa treaca pe langa noi tot ceea ce ne ingreuneaza existenta, sa ne debarasam de bagajul inutil si sa ne postam in ipostaza de a observa cu bucurie ca viata poate fi oricum altfel decat credem noi ca este.
Se spune ca destinatia finala, pe care unii o stiu si altii nu vor sa o accepte, ar fi reasamblarea minunatei entitati ce am fost candva in vremuri imemoriale, si care se va produce intr-un final, mai devreme sau mai tarziu, pentru toate spiritele ce au ajuns pe aceasta planeta.
Reunificarea cu sufletul, monada, spiritul si lumina iubirii se produce in cel mai bun mod pentru fiecare, functie de fiecare viata, neexistand conceptul de bun sau rau, ci de, sa spunem, repetarea unor experiente in modul in care fiecare dintre noi are nevoie, pentru deschiderea constiintei pana la stadiul de contopire cu tot ceea ce este.
Si daca viata dupa viata, repeti in mare aceleasi experiente, la un moment dat vei intelege ca de fapt te lupti cu morile de vant si aproape instantaneu sa va produce si schimbarea in constiinta. Si asta doar prin faptul ca in loc sa te gandesti doar la viata asta, incepi sa te gandesti din ce in ce mai serios la tot ceea ce ar putea fi, altfet decat stii, si cu totul altfel decat esti obisnuit sa vezi.
Traim pe o planeta frumoasa pentru sistemul de valori pe care il folosim, dar cu o forta de atractie foarte mare si o vibratie anume, care au tendinta de a ne apasa si tine prizonieri aici. Si pentru a intelege este nevoie de activarea vointei, puterii si determinarii interioare.
Nu conteaza calea, caci toate drumurile duc in aceeasi directie, iar cand prin propria vointa ne activam liberul arbitru ce se manifesta doar in sens unic, metaforic vorbind, este ca si cum ai porni motorul vehiculului ce te propulseaza catre Dumnezeu, sufletul tau sau sinele inalt. Viteza o stabilesti singur. Si daca renunti la pauzele lungi si dese, drumul catre tine devine un miracol continuu la care asisti ca un copil ce redescopera lumea din care a plecat.
Si asa, ca un secret, cea mai minunata cale este cea a iubirii, pe care o numim hristica pentru a nu mai creea alte confuzii intr-o lume in care totu a fost si este mistificat, ascuns si incriptat.
Iubirea este cheia, calea si desavarsirea
De la mine pentru tine cu infinita iubire